What do you think you are?
Am pus mâna pe ”What do you think you are?” de Brian Clegg într-o accelerată vizită în librărie, în primul rând pentru că titlul sub formă de întrebare m-a intrigat.
Lectura a fost delicioasă. Textul este sprinten, direct și cu un fin umor aplicat pe subiecte complexe, precum statistica.
Alnilam o fi oare Steaua lui Mihai Eminescu?
Numele Alnilam desemnează steaua din mijlocul grupării adiacente constelației Orion. Brian Clegg subliniază faptul că dacă ne uităm la ea astăzi, noi o vedem așa cum era ea acum aproximativ 2000 de ani și ne reamintește că oricât de mult am încerca să folosim anul-lumină ca măsură a timpului, în realitate, este mai potrivit să îl folosim ca unitate de măsurat distantă.
Citind acele rânduri, m-am întrebat dacă Alnilam a fost inspirația lui Eminescu când a scris atât de tehnic-precis versurile care compun ”La steaua”.
Multe biasuri și paradigme incorecte
Cartea este o colecție de mituri luate la bani mărunți. Autorul le identifică și le traduce pe limba cititorului obișnuit.
Subiecte variate, puse pe un fir narativ
De la praful de stele (la propriu) până la conștiința de sine, autorul nu se ferește să treacă și pe la departamenul de filosofie.
Flexibilitate
Am admirat la Brian Clegg flexibilitatea de care da dovadă, argumentând detalii fine, uneori aparent în contradicție. Mi-a plăcut și delicatețea cu care pune pe masă subiecte grele.
Idei subliniate (de mine):
- Percepția precede conștiința – subiectul nu e nou, doar că pare că există totuși câteva reușite în a măsura acest fapt.
- Corelația nu reprezintă cauzalitate – iată o lecție pe care eu aș grava-o pe pereții școlilor, al instituțiilor publice și a celor media. Aici rezidă un atât de mare potențial de manipulare…
- Ordinea evenimentelor – dacă 2 evenimente se întâmplă în proximitate de timp ele pot sau nu să fie corelate, pot sau nu să fie într-o relație de cauzalitate. Când vorbim de evenimente care s-au întâmplat acum mii sau zeci de mii de ani, ar trebui să luăm în considerare și marea cantitate de presupuneri pe care o facem, dincolo de ordinea lor (presupusă și ea).
- Viitorul nu poate fi niciodată prezis cu acuratețe mare – de la liberul arbitru până la fizica cuantică, există deja modele care demonstrează asta.
- Media aritmetică te va duce pe cărări eronate atunci când extremele sunt prezente.
- Sondajele nu reprezinta fapte – o altă lecție utilă legată de date, fapte și interpretarea acestora.
Cred ca e momentul să mai citim odată manualul de statistica! Sau poate cineva să scrie unul nou, vă rog, în care să includă nu doar matematica dar și (d)efectul comunicării?
7. Influența contextului – aici, subiectul se împarte. Contextul este puternic influențat de șanse și circumstanțe specifice. Genetica e o predispoziție și atât. Oportunitatile cu care ne vom intalni în viața fiecare dintre noi nu au nicio legatura cu genele noastre.
8. Feedback loop – autorul menționează lucrările lui Plomin și relația părinte- copil, subliniind ca mai degrabă copilul influențează stilul părintelui de a relationa cu el decat invers.
Și, cea care mi-a plăcut cel mai mult, este cum a exprimat acel ceva pe care îl avem azi, dar nu a mai existat nicicând în trecut la aceste dimensiuni: Noi, astăzi, suntem capabili să transformăm mediul înconjurător și să ne dezvoltăm propriile competențe în moduri care nu au fost niciodată posibile pentru alte ființe.
Dacă subiectele Statistică și Comunicare vă sunt dragi, vă recomand și