Un începător și un expert

În artă se spune că „frumusețea este în ochii privitorului”. Îndrăznesc să spun că expresia are aplicații mult mai largi, cu ajustările de rigoare, desigur. Oportunitățile și amenințările dintr-un context depind foarte mult de cine este observatorul care le descrie. Punctele forte și punctele slabe ale unei persoane depind de cum definim situația și obiectivele. Povestea poate continua în direcția managementului conflictului, dar ca să nu ne complicăm nepotrivit de mult și ca să nu ne învârtim în cerc, haideți să ne oprim asupra unor cazuri specifice.

Să ne imaginăm două personaje: un începător în domeniul X și un expert în același domeniu, amândoi de vârste biologice similare, aprox 35 ani și experiență însumată de muncă similară (10+ ani), cu abilități cognitiv/emoționale similare.

Un începător și un expert se uită la aceeași situație.

Fiecare o va defini prin prisma filtrelor sale de percepție, printre altele:

• Situațiile similare pe care le-a trăit. Expertul a trăit probabil mai multe în domeniul de referință, deci are la îndemână niște euristici care au funcționat deja, un set de obiceiuri și câteva credințe (pe baza confirmărilor anterioare). Începătorul se va raporta la experiențe similare din alte domenii. Aici există o potențială sursă de inovație, relativ dificil de valorificat.

Împreună, dacă au timp și disponibilitate pentru dialog, cei doi ar putea identifica acțiuni eficiente și eficace care să genereze progres pentru expert și încredere pentru începător.

Dincolo de experiența acumulată, mai există un filtru — cel al direcției în care fiecare crede că se îndreaptă.

• Obiectivele individuale și de echipă – de verificat în ce măsură agendele celor doi converg.

Chiar și atunci când obiectivele converg, felul în care fiecare evaluează riscurile diferă în mod semnificativ.

• Riscurile percepute. De regulă Expertul are capacitatea să evalueze riscurile în mod mai pertinent. Din păcate, tot Expertul este supus credinței extrem de nefaste „mie nu mi se poate întâmpla”. Începătorul evaluează mai greu și mai incorect riscurile.

În același mediu de lucru, cei doi nu numai că percep, dar și generează tipuri diferite de riscuri.

Recunoașteți fenomenul prin prisma unei fraze de tipul „Tu nu ai văzut că tamburul nu este suficient de aproape de margine pentru a prinde rola următoare?”

Faptul că ceva este în fața noastră nu înseamnă neapărat că noi și vedem acel ceva. Ori nu îi dăm atenție, ori nu știm ce reprezintă sau ce utilitate ar putea avea pentru noi și astfel creierul nostru zice „nu, asta nu trece de filtrele de percepție”.

Am trăit situații în care participanții la un training nu au văzut calul care stătea chiar lângă ei. De notat că aici „calul” este chiar animalul acela de 500-600 kg, cu coamă, coadă, patru picioare etc.

Dacă diferența de percepție a riscului ne arată de ce cei doi acționează diferit, diferența de percepție a resurselor ne arată cu ce / cum acționează.

Un începător și un expert se uită la un set de resurse.

Fiecare vede cu totul altceva. Cu siguranță ați trăit această situație sau ați auzit-o povestită de cineva care a trăit-o. Replica de bază prin intermediul căreia poți identifica contextul este „Nu ai văzut că aveai X la îndemână, exact în fața ta?”

Poate v-ați uitat la butonul care acționează… și nu l-ați remarcat până când altcineva nu a venit lângă voi și l-a apăsat.

• Expertul știe deja cum se pot combina resursele existente, cum să evalueze cantitatea și calitatea acestora și să o pună în contextul estimării pentru îndeplinirea obiectivului.
• Începătorul, deși are în fața sa același set de resurse, va vedea doar o parte din ele — cele pe care le (re)cunoaște, știe să le utilizeze și pe care le poate evalua în raport cu obiectivul.

O parte din procesul delegării eșuează exact pe acest teritoriu, al resurselor. Ori nu primești acces la resursele necesare îndeplinirii obiectivelor, ori primești acces la ele dar nu știi cum sau când să le accesezi. Ambele situații se pot rezolva relative simplu. Important e ca cineva (liderul care ți-a delegat X) să își dea seama în care situație vă aflați.

Tot acest joc de percepții diferite, care de obicei complică lucrurile, ascunde însă și o oportunitate.

(re)Sursa de inovație

În dialogul dintre un începător și un expert într-un domeniu, există un potențial de inovație. Sau mai specific, potențialul pentru un unghi diferit din care expertul să privească lucrurile.

Diferența mare de cunoștințe specifice dintre cei doi poate fi valorificată dacă începătorul este un foarte bun consultant sau coach. Altfel spus, e la rândul lui expert în a naviga cu eficiență și eficacitate interacțiunea dintre el și expert. Aici e vorba despre avantajul cuiva din exterior, mai mult decât despre dezavantajul lipsei de expertiză în domeniul specific.

Ingredientul numărul doi necesar pentru ca (re)sursa de inovație să poată fi valorificată este relația dintre cei doi. Dacă aceasta include respect, există o posibilitate reală de a genera noi perspective, profitând de faptul că fiecare vede altceva și cei doi au unghiuri moarte diferite.

O micro-competență de exersat

Data viitoare când începi un task alături de cineva cu experiență diferită de a ta (mai multă sau mai puțină), înainte de start, luați-va fiecare 1 minut ca să răspuneți la două întrebări:

1. „Care e cel mai important risc pe care îl văd eu aici?”
2. „Ce resursă am eu la îndemână, pe care poate celălalt nu o vede?”

Nu negociați răspunsurile – doar notați diferențele. Dacă relația permite, punctele unde răspunsurile diferă sunt exact sursa de inovație. Dacă relația nu permite, ați obținut totuși o informație valoroasă referitoare la nivelul de competență al colegului.

O altă micro-competență de exersat

Când delegați ceva cuiva, verificați că destinatarul:

• are acces la resursele necesare (e responsabilitatea voastră ca superior să îi asigurați accesul) și
• știe cum/ când să le acceseze. Acest al doilea aspect est un sub-punct al competenței, care este criteriu obligatoriu in procesul delegării.

Spor la identificat oportunități, indiferent de pantofii pe care îi încațați astăzi (cei de începător sau cei de expert)! Oricum, într-o zi obișnuită veți încălța alternativ ambele perechi de pantofi.